1. Skip to Main Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer

Grupul de actiune locala Delta Dunarii

Romanian English

Comuna Jurilovca

DESCRIEREA LOCALITATI
Comuna Jurilovca este situată în zona de centru - sud a judetului Tulcea, pe malul lacului Razelm, delimitată de următoarele teritorii comunale: la jurilovca 1nord teritoriul administrativ al comunei Sarichioi, la vest teritoriul administrativ al comunei Ceamurlia de Jos, la sud judetul Constanta iar la est teritoriul administrativ al comunei Murighiol (laculRazelm).
Din punct de vedere al aspectului climatic, comuna Jurilovca are veri fierbinti cu precipitatii slabe şi ierni nu prea reci, cu viscole puternice. Temperatura medie anuala este de 11 grade C. Cantitatea medie de precipitatii este de 400mm/mp anual.

Satele componente ale comunei sunt: Jurilovca - resedinta de comună, Visina si Salcioara.
Conform izvoarelor istorice, localitatea a fost întemeiată în 1826 de ruşii lipoveni veniţi din ţinuturile Donului şi Niprului. Deşi foarte mică la început, aşezarea s-a dezvoltat devenind la sfârşitul secolului XIX un importatant centru al pescuitului în zona Deltei. În prezent este cea mai mare comunitate de pescari din Deltă, centru de colectare şi prelucrare a petelui şi un important punct de atracţie turistică.

Aspecte Sociale si Culturale
Locuitorii sunt preponderent ruşi lipoveni, comuna Jurilovca fiind una din localităţile cu cei mai mulţi etnici lipoveni din România, care păstrează încă tradiţiile şi portul popular. Din punct de vedere demografic comuna Jurilovca se confruntă cu aceeaşi situaţie care afectează întreg judeţul Tulcea, de deficit demografic.
Dintre problemele sociale cele mai acute cu care se confruntă comuna Jurilovca în prezent, acestea sunt nivelul de trai scăzut şi migraţia forţei de muncă majoritar tinere. La nivelul anului 2010 populaţia era de 4734 locuitori.
Nivelul de pregătire al populaţiei este scăzut, ponderea cea mai mare având-o persoanele care au pregătire elementară, urmând apoi persoanele cu studii liceale şi cu studii universitare în proporţie mică.
Imposibilitatea comunei de a asigura o şcolarizare a populaţiei tinere la un nivel mai ridicat şi cât mai apropiat de posibilităţile şi cerinţele socio-economice duce la deplasarea tot mai mare spre şcolile din mediul urban a populaţiei tinere, implicit la accentuarea fenomenului îmbătrânirii populaţiei.
In ceea ce priveşte gradul de ocupare a forţei de muncă majoritatea locuitorilor din comuna Jurilovca sunt activi în activităţile tradiţionale de piscicultură şi agricultură.
Actualii locuitori se ocupă, la fel ca şi strămoşii lor, cu agricultura şi pescuitul, la care se mai adaugă şi unele meşteşuguri. O parte a forţei de muncă este plecată temporar la lucru în străinătate, în ţări precum Italia, Spania, Israel, Turcia sau Grecia.

Educaţie
Satul dispune de o grădiniţă, şcoală cu clasele I-VIII şi SAM, cu profil industrie alimentară. Dispune de o bibliotecă cu 13000 de volume (la care se adaugă cele 14500 ale şcolii) .
Priorităţile Primăriei din punct de vedere al învăţământului au ca obiectiv eficientizarea procesului educaţional.

jurilovca 2Cultură
Monumente istorice/situri arheologice. Cetatea Orgame / Argamum, situată la 6 km est de satul Jurilovca, în punctul numit „Dolojman" sau „La Cetatea". Cercetările arheologice desfaşurate aici în anii 1926 - 1932 şi din 1965 fară întrerupere au permis dezvelirea unor importante monumente şi schiţarea istoriei cetăţii pentru cele mai bine de 12 secole de existenţăCetatea, prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menţionată într-un izvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost întemeiată la mijlocul sec. VII î.Chr. de către grecii din Asia Mică cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Istros / Histria, într-o zonă cu urme de locuire Cetatea romano-bizantină avea o suprafaţă de aproximativ 2,6 ha, o formă aparent triunghiulară cu opt turnuri, şase contraforturi (bastioane) şi două porti principale.din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului.

Lăcaşe de cult / Sărbători religioase. Pe seama lipovenilor este pusă biserica jurilovca 3ridicată în 1871, respectiv 1881, după Lahovari drept an al construirii bisericii. Biserica cu hramul Acoperământul Maicii Domnului - 14 octombrie (dupa calendarul vechi). Fiecare secvenţă ceremonială aminteşte de practici religioase străvechi şi de credinţe păstrate în timp, chiar dacă semnificaţiile nu se mai cunosc. Localnicii pregătesc mâncăruri specifice bucatariei traditionale lipovenesti: ciorba cu varză, varza cu orez, varenichi (colţunaşi) cu varză, brânză, dovleac, răcituri din peşte, peşte sărat uscat, peşte crud sărat, pampuschi (brânzoaice).

Căminul cultural (numit centru de cultură) adăposteşte activitatea unui ansamblu folcloric lipovenesc.

Sănătate
In ceea ce priveşte infrastructura de sănătate, reţeaua sanitară este alcătuită dintr-un dispensar şi 2 farmacii deservite de doi medici şi câteva cadre cu pregătire medie.
Infrastructură
Pe direcţia nord-sud comuna Jurilovca este traversată de drumul judeţean DJ 222. Distanţele faţă de cele mai apropiate localităţi sunt: 89 Km faţă de Constanţa, 55 Km faţă de Tulcea şi 32 Km faţă de Babadag.
Localitatea dispune de mijloace de legătură care asigură conexiunile cu toate celelalte localităţi cu care se învecinează. Refacerea infrastructurii constitue în continuare o prioritate pentru Primăria comunei Jurilovca.
Deşeuri
Comuna nu are un sistem integrat de management al deşeurilor. Primăria se ocupă de colectarea deşeurilor, fără sa existe o altă verigă de reciclare sau valorificare în acest proces.
Apă şi canal
Comuna Jurilovca dispune parţial de canalizare şi apa curenta.

Comunicaţii
Ifrastructura de telecomunicaţiile sunt acoperite prin toate mijloacele, telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu, internet, deşi accesul la aceste mijloace, mai ales la servicii de internet este limitată.

Aspecte Economice
Sectorul favorizat într-o măsură mai mare de condiţiile locale la nivelul comunei Jurilovca este sectorul piscicol.
În pofida progreselor realizate în dotare şi organizare, randamentul pescuitului este inferior celui de la începutul secolului (cantitatea de peşte predată de fiecare pescar la cherhanale este mult inferioară în prezent faţă de cea înregistrată la începutul secolului). Pe lângă poluare, responsabilă mai ales pentru diminuarea ponderii speciilor valoroase, amenajările piscicole au răpit suprafeţe întinse din zonele de pescuit, fără o reuşi o piscicultură rentabilă (în prezent "recolta" de peşte la hectar este de 0,07 la suprafeţele amenajate, faţă de 0,04 la pescuitul în regim natural).
Comuna Jurilovca fiind o aşezare marginală, de la contactul cu podişul dobrogean deţine terenuri agricole fertile pentru diverse culturi.
Activitatea economică principală a comunei este prelucrarea peştelui în conserve şi semiconserve.
Dintre facilităţile pe care le oferă comuna Jurilovca potenţialilor investitori se numără zonă turistică de proiecte greenfield.
Formele de parteneriat între autorităţile publice locale şi între mediul de afaceri sunt inexistente sau se conturează lent la nivelul comunei Jurilovca. Cu toate acestea, sectorul public transmite semnale pozitive pentru elaborarea de proiecte comune cu operatorii economici în beneficiul comunităţii.
Mediul de dezvoltare a afacerilor a rămas neschimbat în ultimii ani, iar baza economică a înregistrat o creştere lentă.
Cu toate aceste noi investiţii existente în comuna autorităţile locale sunt încă in etapa de identificare a unui program pentru elaborarea de programe/proiecte în comun cu mediul de afaceri în folosul comunităţii. Capacitatea de a asigura consultanţă IMM-urilor este redusă.

Industrie si Comert
Sectorul privat dispune de IMM-uri înregistrate şi active. Relaţiile cu IMM-urile se limitează la activităţi de rutină, de obţinere de autorizaţii, licenţe, de colectare taxe. Singura cale de colaborare a Primăriei cu aceste firme se rezumă la procedurile comune de furnizare de diferite servicii.
Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân: poziţia geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului, posibilitatea de a înfiinţa noi cariere de exploatare a pietrei şi potenţialul eolian. Obstacolele pentru potenţialii investitori sunt resursele umane îmbătrânite, incapabile de a răspunde cerinţelor de forţă de muncă ale comunităţii.

Agricultură
Dezvoltarea comunei Jurilovca din punct de vedere economic se bazează şi pe sectorul agricol, care înregistrează un trend pozitiv in ultimii ani precum si pe beneficiile pe care le pot genera noile investiţii ce s-au atras în comună.
In localitatea Jurilovca activitatea de agricultura se realizează pe suprafetele de teren aflate in posesia persoanelor fizice improprietarite in baza Legii nr. 18/1991 care lucreaza pamantul in forma asociativa sau individuala.
Cresterea Animalelor Si Prelucrarea Laptelui Si A Carnii
Zootehnia ar putea fi un sector cu premise de dezvoltare, comuna dispunând de resurse semnificative. În prezent însă preţul materiei prime este foarte scăzut.

Turism si Agroturism
    Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân poziţia geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului, posibilitatea de a înfiinţa noi cariere de exploatare a pietrei şi potenţialul eolian. Obstacolele pentru potenţialii investitori sunt distanţa mare de centru de judeţ şi resursele umane îmbătrânite, incapabile de a răspunde cerinţelor de forţă de muncă ale comunităţii.
Obiective de interes:
De la Jurilovca se poate ajunge cu vaporaşul la Gura Portiţei, un sat de vacanţă situat pe fâşia îngustă de pământ dintre lacul Goloviţa şi Marea Neagră. Zona reprezintă o parte a rezervaţiei biosferei Delta Dunării. Gura Portiţei este înscrisă pe hărţi din anul 1710 şi reprezintă locul de legătură între apele Complexului salmastru Razim-Golgoviţa şi cele ale Mării Negre. Se ajunge din Jurilovca cu vaporaşul sau cu bărcile de agrement ale localnicilor, fiind un loc deosebit de recreere, pescuit, plajă.
    Comunitatea celebrează sărbătorile religioase după calendarul Iulian, care este decalat cu 14 zile faţă de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se serbează pe 14 ianuarie). Cea mai importantă sărbatoare religioasă lipovenească este Acoperamântul Maicii Domnului -"Pokrov" -(14 octombrie), zi în care lipovenii celebrează şi Ziua Peştelui, sărbatoare ce durează trei zile. Un alt aspect important care contribuie la unicitatea comunităţii este portul tradiţional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în Biserică.
Pe seama lipovenilor este pusă biserica ridicată în 1871, respectiv 1881, după Lahovari drept an al construirii bisericii. Biserica cu hramul Acoperământul Maicii Domnului - 14 octombrie (dupa calendarul vechi). Fiecare secvenţă ceremonială aminteşte de practici religioase străvechi şi de credinţe păstrate în timp, chiar dacă semnificaţiile nu se mai cunosc. Localnicii pregătesc mâncăruri specifice bucatariei traditionale lipovenesti: ciorba cu varză, varza cu orez, varenichi (colţunaşi) cu varză, brânză, dovleac, răcituri din peşte, peşte sărat uscat, peşte crud sărat, pampuschi (brânzoaice).
    Cetatea Orgame / Argamum, situată la 6 km est de satul Jurilovca, în punctul numit „Dolojman" sau „La Cetatea". Cercetările arheologice desfaşurate aici în anii 1926 - 1932 şi din 1965 fară întrerupere au permis dezvelirea unor importante monumente şi schiţarea istoriei cetăţii pentru cele mai bine de 12 secole de existenţă. Cetatea, prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menţionată într-un izvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost întemeiată la mijlocul sec. VII î.Chr. de către grecii din Asia Mică cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Istros / Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului. Din perioada arhaică datează: un impresionant complex funerar din necropola cetăţii ce a aparţinut unui personaj important din prima generaţie de colonişti, urme de locuire în zona de est a falezei, două cuptoare artizanale pentru ceramică; perioada clasică este ilustrată printr-un segment al zidului de incintă, edificii şi cuptoare situate spre capul promontoriului, grupuri de morminte tumulare asociate pe criterii familiare în necropola cetăţii; epocile elenistică târzie şi romană timpurie sunt reprezentate prin unele vestigii păstrate pe platoul argamens, dincolo de sistemul de apărare al cetăţii romano-bizantine. Cetatea romano-bizantină avea o suprafaţă de aproximativ 2,6 ha, o formă aparent triunghiulară cu opt turnuri, şase contraforturi (bastioane) şi două porti principale.
    Complexul lagunar Razelm-Sinoe, format din 5 lacuri principale - Razelm (Razim), Sinoe, Zmeica, Golovita şi Babadag şi alte câteva secundare - Istria, Nuntaşi, Ceamurlia, Leahova Mare, Leahova Mica, Cosnei, Agighiol, Topraisar. Apa, în marea majoritate a complexului, este salmastră. Suprafaţa totala este de 1.015 kmp, din care 865 kmp luciu de apă. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris), ocupată iniţial de apele mării şi care a fost compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri. Părti ale complexului reprezintă zone de protecţie ecologică integrală, strict protejate, aflate sub directa administrare a A.R.B.D.D. - Insula Popina, Grindul Lupilor.

jurilovca4Între obiectivele turistice, pe lângă complexul deja menţionat, care oferă un loc pitoresc, sălbatic şi liniştit, mai semnalăm rezervaţia naturală Capul Doloşman (125 ha), care ocupă un promontoriu stâncos ce avansează puternic spre E, separând lacurile Razim şi Goloviţa. Este o regiune acoperită cu vegetaţie de stepă, cu arbuşti xerofiţi, în care se remarcă unele elemente rare, precum măslinul dobrogean (Ziziphus jujuba) şi spinul lui Cristos (Paliurus spina-cristi). Aici se întâlnesc numeroase exemplare de şarpe rău (Coluber caspius), care atinge 2,5 m lungime, şerpi de casă (Natrix natrix) şi de apă (Natrix tessellata) sau broaşte ţestoase.

jurilovca 5

Insula Bisericuţa. Aparţine teritorial locatităţii Jurilovca, fiind situată la aproximativ 2,4 km SE de Capul Doloşman, în partea de sud a lacului Razim. Lungă de 360 m şi lată de 58 m, jumătate stâncoasă şi acoperită de stuf, jumătate ocupată de o colină de calcar înaltă de 9 m, cu margini foarte abrupte, aproape de vertical, insula este inclusă în Rezervaţia ornitologică Periteasca-Insula Bisericuţa-Gura Porţitei, de care o separă un canal lat de 9 m. Insula Bisericuţa este o zonă predilectă pentru cuibaritul speciilor limicole, mai ales al califarilor.

Alte obiective de interes turistic. - Administraţia Pescăriilor Jurilovca – construcţie din 1928.
Trasee cu bicicleta:
Circuitul lagunei prin Nord: Jurilovca, Doloşman (obiectiv: cetatea Argamum, singura faleză stâncoasă din zona litorală a României), Sălcioara, Enisala (obiective: cetatea Heracleea, Muzeul gospădărie ţărănească in situ), Sarichioi, Valea Nucarilor (obiective: Insula Popina, zonă strict protejată în RBDD; Rezervaţia paleontologică şi geologică, singura rezervaţie de fosile marine din Europa, mormântul tumular de la Agighiol, Sarinasuf, Mahmudia, Murighiol (obiective: ruinele orăşelului antic roman Halmyris secolele I-VI d.C., ruinele unei basilici paleocreştine cu cripta pentru moaşte de martiri, mănăstirea Halmyris, lacurile rezervaţii naturale Sărătura I, II, III adăpostesc nămoluri negre sapropelice cu calităţi terapeutice), Dunavăţul de Jos, transfer pe barca Moana, canalul Dunavăţ, canalul Mustaca, lacul Razim, Jurilovca. Lungime traseu: 85 km. terestru+45 km. pe apă.

Circuitul lagunei prin Sud: Jurilovca, Vişina (obiectiv: muzeul Casa Paraschiva), Lunca, Ceamurlia de Jos (obiective: pe raza comunei se găsesc două situri arheologice), Baia (obiectiv: urmele unei culturi din neolitic, ce poarta numele de Cultura Hamangia), Mihai Viteazul, Sinoie, Istria (obiectiv: cetatea Histria). Traseul se poate scinda în Grindul Lupilor, Canalul 5, Gura Portiţei sau Vadu, Grindul Chituc, Periboina, Gura Portiţei. Din Gura Portiţei transfer pe barca Moana, Lacul Goloviţa (obiectiv: insula Bisericuţa, pe care se găsesc ruinele unui castru roman), Jurilovca. Lungime traseu:-prima variantă: 93 km. terestru+12,5 km. pe apă; -a doua variantă: 105 km. terestru (din care 36 km. plaje virgine) + 12,5 km. pe apă.

Circuit pădurea Babadag: Jurilovca, Vişina, Pădurea Babadag (rezervaţia botanică Korum Tarla), Visterna, Babadag (obiective: Fortificaţia Romană Babadag situată la 5 km nord de Babadag, Geamia lui Ali-Gazi Paşa, Muzeul de Artă Orientală), Enisala (obiective: cetatea Heracleea, Muzeul gospădărie ţărănească), Sălcioara, Jurilovca. Lungime traseu: 50 km.

Circuit mănăstiri: Jurilovca, Ceamurlia de Jos, Două Cantoane, Slava Rusă (obiectiv: cetatea Ibida), Slava Cercheză (obiective: Mănăstirea Vovidenia, construită în sec. XVII, fiind unica mănăstire de maici de rit vechi din lume, Mănăstirea Uspenia, a fost ridicată în sec. XVII şi este unica mănăstire de călugări de rit vechi din lume), Pădurea Babadag, Babadag (obiective: Geamia lui Ali-Gazi Paşa, Muzeul de Artă Orientală), Enisala (obiective: cetatea Heracleea, Muzeul gospădărie ţărănească) , Sălcioara, Jurilovca. Lungime traseu: 78 km.

Tradiţii locale. Specificul comunităţii este strâns legat de aşezarea comunei pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe şi de tradiţiile lipovenilor. Comunitatea celebrează sărbătorile religioase după calendarul Iulian, care este decalat cu 14 zile faţă de calendarul Gregorian (de exemplu, Anul Nou se serbează pe 14 ianuarie). Cea mai importantă sărbatoare religioasă lipovenească este Acoperamântul Maicii Domnului -"Pokrov" (14 octombrie), zi în care lipovenii celebrează şi Ziua Peştelui, sărbatoare ce durează trei zile. Un alt aspect important care contribuie la unicitatea comunităţii este portul tradişional lipovenesc, acesta fiind obligatoriu în biserică. Costumul tradiţional se remarcă prin cromatica în tonuri şi nuanţe tari (roşu, albastru, verde, roz) şi se poartă în mod deosebit la sărbători. Unele piese de port s-au modificat, altele şi-au păstrat forma: rubaşca, cămaşa bărbătească, pois-ul (brâul purtat atât de bărbaţi cât şi de femei).

Arhitectura tradiţională este cea specifică populaţiei lipoveneşti. Casele au faţadele colorate în alb şi albastru, iar acoperişul este făcut din stuf. Aproape in fiecare locuinta exista o baie lipovenească, construcţie separată de locuinţa propriu-zisă. Baia tradiţională, mai ales înaintea marilor sărbatori are un caracter aproape ritualic.

Evenimente locale: Zilele Comunei Jurilovca (anual, în luna octombrie), Târgul de la Jurilovca, organizat duminica, Serbarea Borşului de Peşte – Jurilovca, Sălcioara (octombrie).

Personalităţi. În Jurilovca s-a născut unul din cei mai reputaţi culegători de folclor, coregraful Roman Jora, iar arta românească a beneficiat de serviciile sculptorului Nicolae Şaptefraţi.