1. Skip to Main Menu
  2. Skip to Content
  3. Skip to Footer

Grupul de actiune locala Delta Dunarii

Romanian English

Murghiol

DESCRIEREA LOCALITATImurighiol

Comuna Murighiol, aşezare rurală de tip mare, este amplasată la aproximativ 36 km de Tulcea, pe D222C. Teritoriul administrativ al comunei Murighiol se învecinează cu următoarele localităţi: la nord – comuna Mahmudia şi comuna Crişan, la vest - comuna Valea Nucarilor, la sud – Marea Neagră, la est – teritoriul administrativ al comunei Sfântu Gheorghe.
Comuna Murighiol este formată din şapte sate: Murighiol - reşedinţa de comună, Dunavăţu de Sus, Dunavăţu de Jos, Plopu, Sarinasuf, Colina şi Uzlina.
Zona beneficiază de un relief variat, cu dealuri şi văi, fiind marginită la est de Dunare, iar in partea de sud de lacurile Murighiol I, Murighiol II şi Lacul Sărat.
Clima Deltei Dunării se încadrează în climatul temperat-continental cu influenţe pontice. Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est.
Suprafaţa totală a comunei este de 804,49 km2.

barca naturaDUNAVĂŢU DE SUS- A fost înfiinţat în sec. XVIII de ruşi şi români proveniţi din Uzlina, populaţia evoluând crescător până după al doilea război mondial, după care a scăzut.
DUNAVĂŢU DE JOS -Se presupune că a fost fondat în jurul anului 1700 de pescarii ruşi şi români, cei din urmă plecând şi revenind în mai multe rânduri. În 1850 apare ca fiind complet distrus, pe lista întocmită de I. Ionescu de la Brad.
Se confirmă ipoteza întemeierii satelor Dunavăţ de către cazacii zaporojeni, fără a exclude rolul celorlalte populaţii în popularea sau repopularea acestor localităţi, în condiţiile tulburi ale vremurilor respective.


PLOPU-
Alte denumiri: Beibugeac, până în 1964.
Satul actual a fost fondat de turci în jurul anului 1857, fiind locuit de aceştia împreună cu românii până după 1900, când statisticile înregistrau existenţa unei geamii cu imam, alături de o biserică creştină ridicată în 1874, ceea ce presupune că între timp se stabiliseră aici şi suficienţi români, care să ridice acest lăcaş de cult.
SARINASUF- După unii autori, pe la 1850, circa 40 de familii de păstori transhumanţi, numiţi "ungureni" (Bălan, Bucur, Ungureanu) s-au adăugat românilor deja existenţi pe aceste locuri. Venirea lor era pusă pe seama secetelor din locurile de origine.
După alţii, satul a fost întemeiat în 1864 de românii veniţi din Transilvania şi Basarabia, dar a fost locuit şi de alte etnii, între care turcii, dar mai ales bulgarii, cei din urmă proveniţi din Beidaud. Cert este că locuitorii de sorginte ardelenească şi-au păstrat până foarte aproape de zilele noastre portul popular. Dicţionarul Lahovari menţiona o populaţie de 413 locuitori, români şi bulgari, precizând că la acea vreme satul dispunea de o biserică (construită în 1847) cu un preot şi un cântăreţ, precum şi o şcoală românească şi două mahomedane.

COLINA - Alte denumiri: Caraibil, până în 1964.
În aceste locuri a existat o aşezare romană (sec. II-III d.Hr.), peste care, mult mai târziu, s-a dezvoltat una turcească, Ahmed Facî, menţionată în sec. XVII de Evlia Celebi, aşezare care a dispărut între timp.
Actuala aşezare a apărut anterior anului 1850, fiind locuită de tătari şi turci, care în 1900 încă erau majoritari, la acea vreme în sat funcţionând o geamie cu imam. De atunci, numărul turcilor şi tătarilor s-a redus constant, ei fiind înlocuiţi cu români şi ruşi-lipoveni.

UZLINA- Satul a fost întemeiat anterior anului 1800 şi locuit de pescarii ucraineni. Frecventele inundaţii i-au determinat pe unii din aceştia să părăsească localitatea şi să se mute pe braţul Sf. Gheorghe, în Murighiol. Conform informaţiilor învăţătorului Gh. Chirică (citat de D. Şandru ), satul Uzlina este mai vechi decât Murighiol.
Numele satului pare a fi de sorginte slavă, sunând ca un diminutiv provenind de la cuvântul uziol/uzulo, cu sensul de nod sau întretăiere, fiind vorba de drumuri de apă, deoarece satul se află la locul de întâlnire a mai multor căi acvatice, care duc spre lacurile Uzlina, Isac şi altele mai mici.

Fauna si flora
Flora. Vegetaţie de stepă petrofilă (Stepe vest-pontice de Thymus zygioides - Western Pontic thyme steppes), câteva specii protejate precum Paronychia cephalotes, Koeleria lobata etc.
Între Plopu şi Sarinasuf, la sud de drum (Dj 222C) se află un lac ce comunică cu laguna Razim, malurile sale fiind acoperite cu vegetaţie de sărătură si cu unele asociaţii vegetale nesemnalate pentru lacurile precedente (Aeluropo-Salicornietum, Aeluropetum littoralis).

Fauna.Numeroase specii faunistice, în special păsări acvatice sau răpitoare de zi - pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul roşu (Ardea purpurea), şoimul călător (Falco peregrinus), şerparul (Circaetus gallicus), lăcustarul (Sturnus roseus) etc.
Zona strict protejată Sărăturile-Murighiol şi lacul Beibugeac oferă o varietate mare de specii rare de păsări, avifauna zonei strict protejate fiind dealtfel şi motivul constituirii acesteia. Este o zonă aparte pentru practicarea birdwatchingului, unde se pot vedea specii de păsări prezente la cuibărit numai aici: avoseta (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), pescăruşul cu cap negru (Larus melanocephalus). De asemenea, este o zonă cu o deosebită importanţă pentru odihnă şi hrănirea speciilor de păsări migratoare. Un oaspete de iarnă deosebit este pescăruşul asiatic (Larus ichthyaetus).

Infrastructura

Legătura rutieră cu municipiul Tulcea si localitatea Agighiol este asigurată de DJ 222C care străbate teritoriul administrativ al comunei pe o lungime de 19,5 km. DJ 229L cu o lungime de 9,0 km asigură legătura cu localitatea Dunăvatu de Jos, iar DJ 229 M asigură legătura rutieră cu debarcaderul Murighiol. Pentru anii 2009 si 2010 sunt prevăzute a se realiza lucrările la investitia "Modernizarea infrastructurii de acces către zona turistică Murighiol- Uzlina – Dunăvăt 2 – Lacul Razim ". Pentru restul drumului: DJ 222C: Murighiol – Agighiol se vor executa lucrări de reabilitare în următoarea perioadă.
Accesul către comună, dinspre Tulcea se face si pe cale fluvială pe Dunăre. Primăria, consideră satisfăcătaore situatia mijloacelor de legătură ale comunei cu celelalte localităti. Reteaua stradală a comunei însumează 46,705 km din pământ în stare foarte rea, din care:
23,825 km în Murighiol; 4,86 km în Dunăvătu de Jos; 4,75 km în Dunăvătu de Sus; 4,875 km în Plopu; 4,0 km în Sarinasuf; 4,0 km în Colina si 0,4 km în Uzlina. Din reteaua stradală au fost reabilitati 5 km în 2006 si 5 km în 2007. Lucrările vor fi continuate si în perioada următoare, existând deja un studiu de fezabilitate pentru un proiect în valoare totală de 7 milioane euro, privind reabilitarea drumurilor comunale în fiecare localitate, pe anumite tronsoane.

Deseuri
Comuna Murighiol este membră în „Asociatia de Dezvoltare Interjudețeană a Infrastructurii de Deseuri menajere" Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea si implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deseurilor în judetul Tulcea", proiect finantat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu.

Apă si canalizare
În prezent, Comuna Murighiol nu dispune de sistem de canalizare, dar există un proiect integrat de realizare a retelei de canalizare, împreună cu extinderea si reabilitarea retelei de apă. Proiectul de constructie a retelei de canalizare, în baza OG 7/2006 este în faza de executie. Comuna este racordată la o statie de epurare, care acoperă în totalitate nevoile localitătii în această privintă.

Comunicatii
Comuna are acces la diverse tipuri de comunicatii: telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu,
internet, o mare parte a populatiei beneficiind de aceste servicii: 65% dintre locuitori au acces
la telefonie fixă, 80% la telefonie mobilă, 30% au acces la televiziune prin cablu.

ASPECTE SOCIALE SI CULTURALE
Comuna Murighiol este una dintre puținele localități care înregistreaza o ușoară creștere a populatiei – 3.547 persoane în prezent, fată de cele 3.000 din anul 2000, ponderea lucrătorilor activi în totalul populaţiei fiind destul de scăzută – aproximativ 28%. Din categoria populaţiei inactive, se înregistrează 24 de persoane cu diferite grade de invaliditate, 65 de şomeri şi 104 cazuri ce beneficiază de asistenţă socială.
Conform ultimelor date statistice în teritoriul administrativ al comunei Murighiol se înregistrau 3.876 de locuitori, adica 1,57% din populatia stabila a judetului Tulcea.

Educatie
Infrastructura de învăţământ se compune din 5 grădiniţe, 5 şcoli gimnaziale şi o Şcoală de Arte şi Meserii, în cadrul cărora activează 8 învăţători, 26 profesori şi suplinitori şi 6 educatori.
Scoala din Murighiol dispune de o bibliotecă cu peste 5000 de volume.

Cultură
Satul Murighiol are un cămin cultural care serveşte şi ca cinematograf, la rândul său fiind dotat cu o bibliotecă (9000 volume). In cadrul unui proiect integrat urmeaza a fi reabilitat caminului cultural din localitatea Murighiol, sa fie construit un centru after-school si reabilitati 50 000 mp de drumuri de interes local.
In satul Sarinasuf este in executie Camin Cultural modern, din fondurile Consiliului Local Murighiol, in suprafata de 464,40 mp. In celelalte sate caminele culturale nu mai sunt functionale.
In Dunavatu de Sus Biserica ortodoxă, urmaşa celei din 1894, este slujită de preotul din Dunavăţul de Jos. In Murighiol biserica ortodoxă este slujită de un preot paroh, edificiul fiind recent renovat. In Plopul este in constructie o biserica noua, mai mare decat cea existenta.
Satul Sarinasuf se mândreşte cu pictorul contemporan Grigore Carată, apreciat artist plastic tulcean şi cu preotul, profesorul şi compozitorul Anton Uncu, iar cea mai importantă personalitate care s-a născut în Plopu este pictorul A. Vrămuleţ. In nici unul din satele comunei nu exista case memoriale ale acestor personalitati.
Satul păstrează o serie de obiceiuri tradiţionale legate de naştere, căsătorie, moarte, de sărbătorile calendarului ortodox sau anumite sărbători cu caracter agrar. Cele mai spectaculoase sunt obiceiurile sărbătorilor de iarnă - care încep din ajunul Crăciunului (24 decembrie) şi se termină de Bobotează (6 ianuarie): colindatul, pluguşorul, semănatul, sorcova, capra, ursul, etc.
De asemenea, pe 7 iulie se sarbatoresc Sfinţii Epictet şi Astion si anual (15-17 septembrie) se desfasoara Festivalul Serbarile Apei şi Pescuitului , iniţiat în anul 2000.
Evenimente traditionale – hramurile bisericilor ortodoxe din comuna Murighiol:

  • Murighiol – Sf. Gheorghe in 23 aprilie ;
  • Plopul       - Sf. Parascheva in 14 octombrie;
  • Sarinasuf   - Sf. Mihail si Gavril in 8 noiembrie;
  • Colina        - Sf. Imparati Constantin si Elena in 21 mai;
  • Dunavatu de Jos – Nasterea Maicii Domnului in 8 septembrie;
  • Dunavatu de Sus – Sf. Parascheva in 14 octombrie.

 De asemenea, in localitatea Murighiol se organizeaza piata saptamanala in fiecare zi de luni a saptamanii.
Între dotările existente in sediul de comuna mai merită să amintim modernul centru de sănătate, realizat cu sprijinul financiar al ambasadei Coreei de Sud, centru care cuprinde şi un punct farmaceutic.
Asistenta medicala din satele aferente comunei Murighiol este asigurata de un medic de familie si de cadre cu pregatire medie.
In satul Dunavatu de Jos s-a construit un dispensar, construit in anul 2008, prin grija Consiliului Local al comunei Murighiol, asistenta medicala fiind asigurata de medicul din Murighiol o data pe saptamana si de un cadru cu pregatire medie in fiecare zi a saptamanii.
In Dunavatu de Sus, deşi nu există un dispensar medical, cadrul cu pregătire medie din Dunavatu de Jos asigură asistenţa sanitară.

In satele Plopul, Sarinasuf este asigurata de medicul din Murighiol o data pe saptamana si de un cadru cu pregatire medie in fiecare zi a saptamanii in punctele sanitare din sate.

Asistenta Socială
Beneficiarii sunt: elevii nescolarizati (7 persoane), familiile sarace beneficiare de ajutoare sociale ( 48 persoane), batranii singuri dependenti, persoane in cautarea unui loc de munca in mediul rural fara perspective economice ( 20 persoane), persoane supuse violentei domestice.
Ponderea cheltuielilor cu asistenta sociala reprezinta 495 mii lei pe anul 2010 si 162 mii lei la data de 31.08.2011

Aspecte Economice
Dinamica activităţii economice din localitate a fost apreciată ca fiind în creştere lentă în ultimii ani.
Domeniile percepute ca având şanse reale de expansiune în viitor sunt turismul, piscicultura şi comerţul, în timp ce domeniile în declin sunt agricultura, industria mică şi mijlocie şi meşteşugurile.

Industrie si Comert
Sfera comercială cuprinde o moara, brutărie, magazine mixte şi chioşcuri alimentare, mai multe baruri, restaurante, o benzinărie, precum şi oficiul poştal cu centrală telefonică digitală si agentii postale in toate satele componente ale comunei.
Industria este legata de resursele de subsol ale comunei. În cea mai mare parte a teritoriului acestei foarte comune foarte întinse (aproximativ pe patru cincimi), respectiv în zona care se suprapune peste Delta Dunării şi Lacul Razelm, nu se găsesc substanţe minerale solide valorificabile (cu excepţia insulei Popina). În restul teritoriului apar formaţiuni triasice medii, jurasice inferioare, pleistocene medii şi superioare şi holocene superioare.
Formaţiunile triasice medii sunt constituite din calcare masive, calcare dolomitice şi calcare detritice. Resursele lor cumulate sunt imense iar condiţiile de exploatare favorabile.
La Murighiol şi Dunavăţu, în culmile Movila – Duna – Murighiol şi Dunavăţu de Sus, între Lacul Pietrei şi localitatea Dunavăţu de Sus, se găsesc calcare anisiene şi ladiniene de culoare cenuşie cu nuanţe de roz şi roşu, în cantităţi mari, ce pot fi utilizate în următoarele domenii: siderurgie, metalurgie, fabricarea sodei, ceramicii fine, sticlei şi varului gras. Sorturile granulare necorespunzătoare domeniilor arătate pot fi întrebuinţate ca piatră naturală pentru construcţii sau pentru întreţinerea drumurilor sau căii ferate. Condiţiile de exploatare şi accesul la zăcământ sunt bune, favorizând o extragere eficientă.
La sud de satul Dunavăţu de Sus şi la vest de Dunavăţu de Jos, pe o suprafaţă de aproape 9 km2, se întind nisipuri eoliene, de vârstă holocen superioară, în cantităţi mari şi condiţii de exploatare şi transport foarte bune.

Agricultură
Locuitorii de astăzi îmbină mai multe activităţi, la fel de importante, printre care si agricultura (exista mai multe asociaţii agricole). La Sarinasuf asociaţia agricolă se ocupă cu culturile cerealiere şi de plante tehnice.
Din punct de vedere al oportunităţilor existente, suprafaţa agricolă se pretează la cultivarea cerealelor dar şi plantelor energetice pentru obţinerea biocombustibililor.
Societăţile agricole asigură produsele agricole necesare gospodăriilor şi exploatează fondul funciar.
Pe teritoriul comunei Murighiol sunt cultivate 5 500 ha si se cultiva grau, porumb, rapita, floarea soarelui, orz, orzoaica, ovaz, lucerna.
Pe teritoriul administrativ al comunei Murighiol exista de asemenea teren arabil –concesionat, de interes judetean 3 174 ha, cultivat cu cereale.

Turism Si Agroturism
Asemenea altor localităţi din nordul Dealurilor Tulcei, satele comunei ar putea deveni un important punct de interes turistic, pe un itinerar care ar trebui să cuprindă vestigiile romane sau medievale de o importanţă aparte. Pentru aceasta s-ar impune unele investiţii de infrastructură (drumuri, marcaje) şi publicitate. Efectele ar putea fi benefice pentru întreaga regiune.
Plecând din Mahmudia, traseul (DJ 222C) trece prin apropierea unor zone umede cu stufărişuri ce mărginesc lacurile Pietrei şi Porculeţ, izolat fiind vizibil şi un pâlc de tufărişuri de cătină roşie (Tufărişuri danubiene de apă dulce de Tamarix ramosissima cu Calamagrostis epigeios-Danube small reed fresh water tamarix stands). La vest de localitatea Murighiol, situată pe malul lacului cu acelaşi nume („lac violet" în limba turcă), drumul traversează o pajişte stepică intens păşunată care se întinde spre sud, pe colina calcaroasă Movila Duna.

natura 12sÎn imediata apropiere a localităţii se află rezervaţia ornitologică Lacul Sărăturile, componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu o suprafaţă de 87 ha, fiind un lac de tip şot, loc ideal de cuibărit pentru piciorong şi ciocîntors. Apele lacului sunt puternic salinizate, fiind caracterizate printr-o mare concentratie de zooplancton si fitoplancton.

Această rezervaţie, ca şi zona Uzlina, Ghiolul Pietrei (loc de pescuit) şi mai ales ultima descoperire arheologică pot genera un turism activ, benefic pentru localitate şi locuitorii săi.
Din Murighiol un drum secundar de pământ ajunge până pe malul braţului Sfântu Gheorghe, printre zăvoaie de salcie (Lower Danube willow galleries).natura 2cx
Murighiolul este un punct de plecare in Delta Dunarii si Lacul Razelm prin portul care se gaseste la 2 km de comuna, si prin punctul de plecare ambarcatiuni Plopul. Nu exista parcari pazite, dar exista posibilitatea de inchiriere ambarcatiuni.

Un alt drum secundar pietruit permite accesul la Cetatea Halmyris, situată limitrof zonelor umede cu stufărişuri, rămase pe amplasamentul fostelor lacuri Cruhlicul Mare şi Cruhlicul Mic, din ultimul păstrându-se un mic luciu de apă, la vest de situl arheologic. Săpături recente realizate de o echipă de arheologi în perimetrul cetăţii Halmyris au făcut o descoperire de o excepţională valoare ştiinţifică şi istorică: monumentul martiric paleocreştin conţinând osemintele martirilor Epictet şi Astion. Bazilica creştină construită deasupra criptei (sec. V d.Hr.) a suferit mai multe renovări, devenind biserică episcopală în timpul lui Justinian, fapt dovedit de decoraţiile interioare, lespezile de marmură şi fragmentele de ceramică sau piatra altarului.

Un alt mormânt de piatră cu mortar adăpostea osemintele unui bărbat, un personaj important, posibil un episcop, ştiută fiind puterea pe care episcopul o avea asupra cetăţii, începând cu domnia împăratului Justinian.
În sud-estul localităţii Plopu, pe o colină înaltă de 75 m din apropierea lacului Razim, au fost descoperite ruinele Cetăţii Zaporojenilor, ceea ce presupune prezenţa acestora în regiune şi o organizare militară specifică.

caza2Printr-o hotărâre a Consiliului local, lacul Plopu-Beibugeac (170 ha) a fost declarat arie specială de protecţie avifaunistică, fiind administrat de S.O.R. Tulcea.La Uzlina, există o altă bază puternică pentru turism, care face ca întreaga regiune să prezinte un real interes şi să spere într-o dezvoltare ulterioară. Există câteva pensiuni moderne, care oferă turiştilor condiţii excelente de cazare şi masă şi posibilitatea practicării pescuitului şi vânătorii.

Pornind de la câteva case de vacanţă şi pensiuni, s-a ajuns la complexul turistic Cormoran, cu dotări moderne, restaurant, piscină, corpuri plutitoare, care nu presupune sporirea neapărată a numărului de locuitori, la recensământul din 2002 acesta fiind de doar 6.

Practic, Uzlina nici nu este un sat în adevăratul înţeles al cuvântului, ci mai degrabă un sat de vacanta, câteva case / pensiuni pe lângă complexul turistic amintit, dar el nu a fost declarat oficial dezafectat, apărând în statistici şi recensăminte. Sunt in executie diverse investitii private pensiuni si complex turistic si de agrement.
Turismul şi pescuitul merg mână în mână, peisajul fiind încântător, grindul putând servi şi pentru creşterea animalelor sau exploatarea pădurii de plop. Totuşi, şansele de a redeveni o localitate ca altădată sunt reduse şi se leagă de construirea unor pensiuni şi case de vacanţă, care să practice preţuri mai mici şi care să facă concurenţă modernului dar scumpului complex turistic existent.