Category:

Activități

Arăt: 1 - 4 din 4 REZULTATE
Actualizat la Activități

Intalnire de lucru parteneri proiect 20.09.2022

Intâlnirea de lucru a partenerilor de proiect și stakeholder-i, cu scopul prezentării rezultatelor finale – septembrie 2022

 

În data de 20 septembrie 2022, GAL Delta Dunării a participat, prin reprezentanții săi, la întâlnirea de lucru online, organizată de către membrii echipelor de proiect din cadrul Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală și ai Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Marină ,,Grigore Antipa,,, cu scopul prezentării rezultatelor finale ale analizei variabilelor de dezvoltare pentru teritoriul rural al Delta Dunării și zona costieră a Mării Negre, în cadrul LAM5.

Pe parcursul prezentărilor susținute de cele două echipe de cercetare și a discuțiilor din finalul reuniunii, au fost evidențiate etapele ce au constituit activitatea propriu-zisă de cercetare și modelare a variabilelor, pentru trei domenii distincte, și anume acvacultură, agricultură și turism.

Prezentările au evidențiat și scenariile, transpuse în recomandări, care ulterior vor face obiectul unor discuții în cadru oficial, pentru a conștientiza importanța unor asemenea modele în creionarea viitoarelor strategii de dezvoltare pentru teritoriul ce a făcut obiectul studiului.Este necesar a reaminti că misiunea MAL-ului 05 Delta Dunării – Marea Neagrăa fost aceea de a găsi cele mai bune soluții în vederea asigurării creșterii din punct de vedere economic pentru cele trei activități economice practicate cu precădere în zona de studiu Delta Dunării – Marea Neagră fără a afecta ecosistemul Deltei Dunării.

Actualizat la Activități Fără categorie

Intalnire de diseminare / comunicare Murighiol – august 2022

 

În data de 9 august 2022, GAL Delta Dunării, partener în cadrul proiectului COASTAL, a organizat un seminar pe tema ,,Turismul lent,,. Seminarul a fost organizat la Murighiol, în sala de evenimente a Pensiunii Peninsula Resort și a avut, ca invitați, reprezentanți ai unor entități publice și private cu competențe în domeniul turismului, ai altor GAL-uri situate în arealul nord-dobrogean, respectiv Munții Măcinului – Delta Dunării – Marea Neagră.

Această întâlnire face parte din pachetul de activități WP6 – Diseminare și comunicareși a avut drept scop informarea participanților cu privire la implicarea asociației în această perioadă finală de implementare a proiectului (august – octombrie 2022) în conturarea propunerilor de dezvoltare economico-socială a zonei și transpunerea acestor propuneri în modelul de dezvoltare ce va constitui unul dintre livrabilele acestui proiect, prin implicarea a două institute de cercetare în plan național, respectiv Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR, cu sediul în București) și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină ,,Grigore Antipa,, (INCDM, cu sediul în Constanța).

Pe parcursul implementării proiectului COASTAL, prin contribuțiile partenerilor și ale entităților publice și private ce au participat la evenimentele organizate pe diferite teme în cadrul WP 1 și WP3, s-au descris măsuri, politici și recomandări ce vor putea fi aplicate de către factorii de decizie, precum și de către alți agenți implicați, în vederea asigurării sustenabilității dezvoltării zonei studiate. Este necesar a aminti că misiunea MAL-ului 05 Delta Dunării – Marea Neagră a fost aceea de a găsi cele mai bune soluții în vederea asigurării creșterii din punct de vedere economica celor trei activități economice practicate cu precădere în zona de studiu Delta Dunării – Marea Neagră (acvacultură, agricultură și turism), fără a afecta ecosistemul Deltei Dunării. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât atractivitatea zonei din punct de vedere turistic depinde de protejarearesurselor naturale pe care Delta Dunării le oferă.

Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbare la nivelul mediului înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului natural, economic şi social, perceput ca un cumul al tuturor efectelor pozitive şi negative, este foarte importantă deoarece trebuie să conducă la o dezvoltare a turismului in arealul Delta Dunării  – Marea Neagră, cu păstrarea echilibrului ecologic. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere social. Pentru aceasta, este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil caracteristic destinaţiei turistice Delta Dunării.

Turismul este, prin natura sa, legat de aproape toate celelalte sectoare socio-economice ale societăţii actuale. Aceasta este şi situaţia specifică pentru Delta Dunării. In acest caz, datorită faptului că delta formează un areal ecologic vulnerabil, impactul turismului este resimţit la nivel economic, al aşezărilor umane şi habitatelor animale, în ceea ce priveşte echilibrul ecologic de toate tipurile, în sistemele de transport …pe scurt, la nivelul întregii societăţi. Deoarece turismul este (intenţionează a fi, este de dorit să fie) motorul de dezvoltare, este necesar a se acorda o atenţie specială consecinţelor acestei activităţi asupra tuturor celorlalte sectoare ale societăţii.Luând in considerare fundamentul dezvoltării durabile, faptul că o creştere economică nu poate fi frânată sau o creştere a bunăstării – fie a populaţiei fie a turiştilor (de exemplu, în termenii participării crescute la activităţile de recreere pe durata concediului) – este aşteptată în urma desfăşurării unor activităţi de turism la standarde de calitate, dezvoltarea turismului trebuie abordată luând în considerare următoarele aspecte:

  • să fie solidă din punct de vedere social şi cultural;
  • să aibă în vedere toate aspectele de protecţie a mediului;
  • să fie profitabilă din punct de vedere economic;
  • să ofere produse valabile care să satisfacă vizitatorul;
  • să se prefere un tip de turism care produce efectele dorite şi nu pe cele nedorite.

În ceea ce privește turismul din zona Deltei Dunării, una dintre principalele recomandări rezultate în urma activității de modelare, este aceea de a încuraja și facilita tranziția de la turismul convențional, practicat astăzi în zonă, la un turism lent. Printre propunerile ce au fost emise în cadrul intalnirilor amintim:

  • axarea pe organizarea preponderentă a activităţilor de turism recreaţional, secundar pe turismul comercial şi profesional; în cadrul turismului recreaţional, prioritatea va fi acordată turismului organizat şi neorganizat de scurtă durată, cu cazare la destinaţia finală;
  • valorificarea potenţialului existent pentru practicarea formelor tradiţionale de turism (odihnă, relaxare, itinerant) dar şi pentru forme specializate (pescuit sportiv, turism cultural, religios, ştiinţific), turism rural, cure heliomarine, birdwatching, foto safari, etc.;
  • dezvoltarea programelor pentru turismul cultural şi de patrimoniu, turismul de peisaj, diversificarea activităţilor de petrecere a timpului liber la destinaţie (plimbări cu barca, activităţi sportive în aer liber, etc.);
  • explorarea Deltei într-o manieră lentă, ţinând cont de necesitatea protejării patrimoniului natural şi a valorilor culturale şi de patrimoniu, a respectării comunităţilor, mediului şi tradiţiilor locale;
  • concentrarea pe turismul de nişă.

Turismul lent (,,Slow tourism,,)  îmbunătățește calitatea experienței turistice în zonă, fără a afecta mediul. Turismul lent a ajuns în centrul atenției în vara anului 2020. Acest mod de abordare a călătoriilor se bazează pe stabilirea de conexiuni cu localnicii, cultura, gastronomia și tradițiile specifice unei zone. Se bazează pe ideea că turismul ar trebui să educe și să aibă un impact emoțional, dar în același timp să rămână sustenabil pentru comunitățile locale și pentru mediul înconjurător.Turismul lent este considerat sustenabil prin prisma șederilor pe termen lung într-o singură zonă, a deplasărilor mai scurte și a sprijinului acordat comunităților locale, de exemplu prin faptul că turiștii aleg să mănânce la restaurante locale și să cumpere hrană direct de la agricultori sau pescari.

Deși acestui concept îi corespunde un număr mai mic de turiști ce pot fi prezenți în Delta Dunării în același interval de timp și spațiu, acest mod de a organiza activitățile turisticeîncurajează prelungirea duratei șederii în zonă. Astfel, dacă în prezent, durata medie a unui sejur în Delta Dunării este, în medie, de 2 zile, conform aplicării tehnicilor specifice turismului lent, durata șederii turiștilor ar putea ajunge la 3-4 zile. De altfel, unii operatori turistici au început deja să condiționeze rezervările efectuate de potenșialii oaspeți ai zonei la o durată minimă a cazării de 3 nopți.

Practicarea turismului lentîn zona Deltei Dunării va atrage după sine beneficii importante pentru utilizarea sustenabilă a resurselor de mediu de către comunitățile locale, cum ar fi: scăderea ratei de consum, un impact mai puțin dăunător asupra mediului înconjurător, schimbarea percepției locuitorilor zonei în ceea ce privește prezența turiștilor, în sensul în care vor percepe desfășurarea  turismului în zona ca pe un factor pozitiv, aducător de venituri, și nu ca pe o amenințare în ceea ce privește calitatea nivelului de trai al acestora.

Conservarea bunurilor mobile și imobile ale patrimoniului cultural al regiunii – tradițiile, arta, gastronomia locală, siturile și evenimentele culturale – pot aduce un plus de valoare poziționării distincte a zonei, ca și destinație de călătorie, și brandului produselor și serviciilor locale. Exemple de intervenții care pot susține dezvoltarea turismului:

  • infrastructură conexă;
  • reabilitarea arhitecturală și creșterea calității spațiilor publice din localitățile din centrul Deltei;
  • granturi mici;
  • formare turistică;
  • organizarea managementului destinației;
  • infrastructura rurală;
  • susținerea modernizării infrastructurii în agricultură;
  • susținerea acvaculturii și a pescuitului comercial, a activității și infrastructurii de pescuit de agrement;
  • procesare la scară mică a peștelui (conservare, afumare);
  • susținerea dezvoltării de afaceri în domenii non-agricole (ex. agroturism, produse de artizanat/meșteșuguri, energii regenerabile);
  • crearea, promovarea și susținerea unui brand pentru turism și produsele locale din Delta Dunării;
  • căutarea de soluții accesibile pentru serviciile de apă și canalizare pentru locuitori și vizitatori, împreună cu cele ce vizează capacitatea financiară a autorităților locale de a le opera și întreține;
  • susținerea activităților de pescuit comercial, dar și diversificarea activităților de pescuit de agrement;
  • o atenție aparte în privința sprijinului acordat restaurării patrimoniului cultural și natural, a infrastructurii generale și a facilităților aferente, în concordanță cu natura, resursele și tradițiile locale.

 

 

 

 

 

 

 

 

Actualizat la Activități Proiect COASTAL

Seminar pe tema dezvoltarii turismului in zonele forestiere din RBDD si teritoriul GAL DD / ITI DD, organizat in cadrul WP1, in teritoriul GAL DD – septembrie 2019 (M17)

In data de 25 septembrie 2019, GAL Delta Dunării, partener in cadrul proiectului COASTAL, a organizat un seminar pe tema Silvicultură – Turism Cultural – Activități recreaționale, in cadrul pachetului de activități WP1.  Seminarul a fost organizat la Tulcea, in sala de ședințe a Consiliului Județean Tulcea și a avut, ca invitați, reprezentanți ai unor entități publlice cu competențe in managementul forestier, administrator ai unor firme cu profil de turism și agroturism, reprezentanți ai GAL-urilor din teritoriul Județului Tulcea și al ITI Delta Dunării, reprezentanți ai Agenției pentru Protecția mediului Tulcea, reprezentanți ai mediului universitar și de cercetare, reprezentanți ai ARBDD, reprezentanți ai ADI ITI Delta Dunării.

Această intalnire, a treia de acest tip din teritoriul GAL Delta Dunării, a avut drept scop informarea participanților cu privire la implicarea asociației in cadrul proiectului international COASTAL – Collaborative Land Sea Integration platform (a fost oferit leaflet-ul cu informații asupra proiectului de parteneriat, tuturor participanților), infor,area participanților asupra intalnirilor anterioare (noiembrie 2018, pe subiectele Agricultură și Schimbări climatice, și Turism), dar și crearea cadrului pentru deschiderea unei dezbateri referitoare la legătura dintre turismul rural și zonele împădurite.

Participanții la dezbatere au punctat importanța managementului forestier, au prezentat diverse activități din cadrul entităților reprezentate; s-au avut in vedere chestiunile legate de nevoile de dezvoltare ale comunităților care dețin suprafețe însemnate de pădure – zone in care pot fi inițiate, cu acordul administratorului forestier, activități de turism, turism in natură, turism de agrement, turism de relaxare, agroturism. Turismul rural poate fi dezvoltat in zone cum ar fi Murighiol, Mahmudia, Sfantu-Gheorghe, din teritoriul GAL Delta Dunării, prin activități de diversificare cum ar fi turismul recreational, de pescuit sportive, heliomarin. Pe de altă parte, există zone impădurite, cum ar fi o parte a teritoriului Nufăru, zone importante din teritoriul RBDD (pădurea Letea – una dintre cele mai importante zone forestiere cu statut de rezervație incă din anul 1938), care pot contribui, la dezvoltarea economico-socială a teritoriului GAL. Participanții la seminar au fost invitați să își exprime opiniile cu privire la modalitățile potențiale prin care suprafețele forestiere pot accepta și dezvolta activități turistice, in deplină concordanță atât cu condițiile de conservare a mediului inconjurător (statutul de rezervație a RBDD) cât și cu nevoile de dezvoltare ale comunităților.

Reprezentantii Directiei Silvice au sublliniat importanța conceptului de sustenabilitate a pădurilor, care ramane principiul de bază in gestionarea arealelor forestiere. Condițiile pentru crearea unui cadru propice dezvoltării turismului in aceste areale trebuie să țănă cont de patru elemente – cheie si anume:

– o mai bună intelegere, din partea turistilor si vizitatorilor, a modului de valorificare si utilizare a acestei resurse naturale,
– creșterea beneficiilor comunităților din turism si industriile recreative,
– identificarea impactului social si de mediu pe care turismul il are asupra arealelor forestiere,
– implementarea unui sistem de management eficient pentru a contracara orice formă de impact negativ.
Reprezentanții GAL-urilor din teritoriul ITI Delta Dunării și-au manifestat interesul de a colabora, în perioada următoare de programare, cu Romsilva și respectiv Direcția Silvică, pentru găsirea unor soluții, transpuse în proiecte finanțate pe diferite submăsuri, care să răspundă cererii tot mai ridicate a turiștilor și vizitatorilor de a-și petrece timpul liber in natură, vizate fiind zonele de pădure in care nu există spații corespunzătoare / alei și marcaje pentru desfășurarea cicloturismului.
 
Concluziile acestei intalniri au punctat urmatoarele:
– Deși relativ suprafețe mici de pădure in RBDD, acestea au o importanță foarte mare din punct de vedere ecologic si totodată economic – 22.656 ha ce includ arii aflate sub managementul Administratiei Nationale a Padurilor, zone destinate reimpaduririlor, alte zone ce servesc nevoilor administratorilor, productiei si culturilor. Padurea Letea din teritoriul RBDD, reprezinta cea mai mare si conpacta zona naturala forestiera.
– Turismul poate fi integrat in zonele forestiere, generand fluxuri semnificative din care zonele rurale pot avea beneficii; poate fi organizat ca si activitate pe teremn lung, cu conditiile respectarii conceptelor de conservare, restaurare si valorificare corespunzatoare.
– Fara indoiala, turismul poate exercita presiune considerabila asupra mediului si, in general, asupra ecosistemelor, exista o dificultate in a combina intr-un mod durabil activitatile de turism si agrement cu nevoia de conservare a zonelor forestiere, realitate ce necesita o strategie potrivita de dezvoltare a tuturor activiatilor complementare (turism de agrement, turism de natura, cicloturism, etc ….)
– Reducerea presiunii asupra resurselor naturale forestiere, protejarea acestor resurse si crearea unui echilibru natural se pot realiza prin colaborarea dintre comunitati, grupurile de actiune locala, administratiile publice locale, cercetatori – aceasta cooperare va conduce, in timp, la accelerarea informatiei si comunicarii intre aceste entitati, si schimburile de informatie intre zonele rurale si cele urbane, cu scopul clar de a asigura cadrul de colaborare, proiecte si finantari diverse pentru dezvoltarea ecoturismului in zonele rurale.
Actualizat la Activități Proiect COASTAL

Seminarii organizate în cadrul pachetului de activități WP1, in teritoriul GAL Delta Dunării – noiembrie 2018 (M7)

Publicat pe: 28 dec. 2018

 

In prima jumătate a lunii noiembrie, GAL Delta Dunării a organizat două seminarii, în localitățile Nufăru și Murighiol, cu scopul de a iniția dezbateri cu actorii locali pe două teme importante pentru teritoriul GAL, respectiv agricultura și turismul. Cele două seminarii au fost organizate în cadrul proiectului COASTAL, activitatea 1 (WP1 – Multi-actor analysis) prin care se preconizează atingerea obiectivului 1 al proiectului multinațional, respectiv abordarea multisectorială a dezvoltării rurale și costiere.

Participanții la cele două reuniuni WP1 au fost invitați să analizeze, din perspectiva activității desfășurate, care sunt elementele ce caracterizează dezvoltarea actuală, pe fiecare din cele două domenii de interes, și totodată să facă propuneri ce ar putea fi materializate intr-un plan de dezvoltare viitoare pentru zona rurală.

Fiind un teritoriu inclus in ITI Delta Dunării, teritoriul GAL DD se caracterizează prin acele elemente desprinse din Strategia Integrată pentru Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării, document strategic care oferă viziunea asupra acestui areal: o „Deltă vie” (o zonă în care oamenii trăiesc şi muncesc), cu echilibru între mediu şi comunitate; cu o economie locală durabilă şi sănătoasă – bazată, în principal, pe agricultură, natură şi turism cultural; cu un proces de planificare bazată pe incluziune (localnici, autorităţi, mediu de afaceri).

Cele două obiective ale strategiei au fost abordate în discuțiile dintre participanti:

– Păstrarea valorilor naturale unice printr-un management de mediu şi prin consolidarea comunităţilor locale în rolul acestora de protectori proactivi ai acestui patrimoniu mondial unic;

– Dezvoltarea unei economii locale verzi, incluzive, pe baza consumului și protecţiei durabile, eficientă din punct de vedere al resurselor, valorificând avantajele comparative ale zonei şi beneficiind de sprijinul unor servicii publice îmbunătăţite.

In dezbaterile susținute în cadrul celor două seminarii și moderate de dl. George Roșca, s-a relevat faptul că accentul trebuie pus pe acele direcţii de dezvoltare economică care să nu genereze un impact negativ semnificativ asupra mediului, în special în zonele umede din deltă (ex. crearea unor facilităţi în turism, pescuit şi transport naval, concomitent cu protejarea biodiversităţii în zona umedă; reabilitarea drumurilor existente, nu construirea altora noi, pentru îmbunătăţirea accesului pentru populaţia din deltă; căutarea şi găsirea unor soluţii accesibile pentru apă şi canalizare, pe care autorităţile locale să le opereze şi întreţină, pentru locuitorii cu posibilitate financiară redusă; sprijinirea îmbunătăţirii structurilor actuale de cazare, nu construirea unora noi, ca parte a propunerii de dezvoltare a unui turism la scară mică, bazat pe natură şi cultură, până când cererea va garanta extinderea).

Bogăția și diversitatea culturală și de mediu ale teritoriului aduc oportunități economice industriei turismului și co-beneficii pentru pescuitul și acvacultura locale, agricultură și activități non-agricole (cum ar fi atelierele de meșteșugărit). Printr-o gamă mai diversificată de atracții și programe pentru petrecerea timpului în natură, nu numai că va crește numărul de turiști, dar va crește și durata șederii acestora, ceea ce va genera venituri populației locale, atât din cadrul Rezervației Biosferei (în special în centrul Deltei), cât și în orașele și comunele învecinate. Conservarea bunurilor mobile și imobile ale patrimoniului cultural al regiunii – tradițiile, arta, gastronomia locală, siturile și evenimentele culturale – pot aduce un plus de valoare poziționării distincte a zonei, ca și destinație de călătorie, și brandului produselor locale. Întrucât bunurile culturale și naturale reprezintă atracția-cheie a regiunii, refacerea, protecția și punerea in valoare a acestora reprezintă o prioritate de maximă importanță. Dincolo de integrarea și sinergiile dintre sectoare prin procesele de planificare viitoare, legăturile dintre investițiile materiale, schimbările de politici publice și de reglementare, dezvoltarea instituțională și asistența tehnică vor spori beneficiile și vor susține patrimoniul.

În ambele intâlniri a fost subliniat faptul că, datorită caracterului izolat și densitatii reduse a populatiei in zona de delta, se poate vorbi de o constrângere pentru dezvoltarea altor sectoare, însă această realitate poate reprezenta un atu pentru turismul bazat pe natură. În timp ce pescuitul și agricultura vor continua să rămână importante pentru ocuparea forței de muncă, aceste sectoare par să aibă un potențial de creștere destul de limitat în deltă. Fiind o industrie relativ intensivă pe partea de capital și extrem de competitivă, turismul are nevoie ca sprijinul și politicile oferite de sectorul public să pună in valoare oportunitățile și să ofere beneficiile pentru actorii locali interesati in a-și dezvolta afacerile. Rolul sectorului public este de a ajuta dezvoltarea eficientă a unui turism durabil care este orientat prin acea viziune menționată în documentele strategice și pe direcții clare.

Rolul proiectului COASTAL este, practic, formularea si evaluarea unor soluții viabile pentru dezvoltarea afecerilor și furnizarea unor recomandări cu scopul de a imbunătăți sinergia dintre zonele de coastă și zonele rurale, pentru a spori dezvoltarea zonelor mai puțin dezvoltate, dar toate acțiunile să se desfășoare numai cu păstrarea condițiilor specifice de mediu. Dezvoltarea rurală in intreaga Uniune Europeană este afectată în mod cert de schimbările condițiilor de piață, de scăderea și îmbătranirea populatiei, de migrația către orașe, lipsa locurilor de muncă, presiuni și constrangeri de ordin ambiental, economic și social. Pe de altă parte, zonele de coastă furnizează oportunități de business dar acestea sunt in egala masura influentate de activitățile economice si sociale din zona continentală rurală.

Un rezultat al proiectului COASTAL, obținut pe baza abordărilor multi-sectoriale din fiecare teritoriu participant în cadrul proiectului (din cele 6 țări: Belgia, Suedia, Franța, Spania, Grecia și România), va fi reprezentat printr-un model de dezvoltare care să ia in calcul toate interacțiunile dintre zonele rurale și costiere intr-o manieră integrată.

Anul viitor, GAL DD preconizează organizarea celui de-al treilea seminar in cadrul WP1. Persoanele interesate pot accesa website-ul proiectului, la categoria GET INVOLVED (https://h2020-coastal.eu/get-involved), pentru a-si inregistra propunerile.