Mahmudia

Comuna Mahmudia este traversată de drumul judeţean DJ 222C, pe o distanţă de 9 km. Legătura dintre Mahmudia şi Bestepe se face prin drum comunal, de 5,7 km. Străzile din localitate totalizează 22 km. Infrastructura a fost reabilitată în ultimii 2 ani pe o distanţă de 9 km, Primăria având în prezent un studiu de fezabilitate pentru un nou proiect reabilitare a drumurilor, în valoare de 1 milion €.
În afara infrastructurii rutiere, în localitate există două mici porturi, unul industrial şi unul turistic – neamenajat încă.

Deşeuri- Gestionarea deşeurilor din localitate se realizează de către Primăria comunei, prin serviciul public de salubrizare, împreună cu alte societăţi care colectează fier vechi şi materiale plastice. Una dintre priorităţile Primăriei este aceea de a dezvolta un sistem de colectare selectivă a deşeurilor.

Apă şi canalizare- În prezent, Comuna Mahmudia dispune de o reţea de canalizare ce acoperă necesităţile a 600 de locuitori; totodată, comuna nu este conectată la o staţie de epurare. Există însă studii de fezabilitate pregătite pentru extinderea canalizării şi pentru staţia de epurare, ambele în valoare de 2.800.000 Lei.

Comunicaţii- Comuna are acces la diverse tipuri de comunicaţii: telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu, internet, majoritatea populaţiei, aproximativ 70% beneficiind de telefonie mobilă şi 70% de televiziune prin cablu, 300 de persoane au acces la internet.
In prezent comuna are un sistem de iluminat public in proportie de 60% din localitate si este necesara extinderea si modernizarea lui.

Populatia Este formată din români, lipoveni, ucraineni şi câteva familii de turci veniţi în secolul al XVIII-lea.
Conform datelor furnizate de primărie, la ultimul recensământ se înregistrau 2.968 de locuitori, adica 1,21% din populatia stabila a judetului Tulcea, comuna confruntându-se cu deficit demografic. Din totalul populaţiei 1.369 sunt femei şi 1.441 sunt bărbaţi, şi din acestea, 120 de persoane sunt înregistrate ca şomeri, 450 de persoane sunt pensionate, 28 de persoane au diferite grade de invaliditate şi 85 de persoane (34 de dosare înregistrate) beneficiază de asistenţă socială.
Din punct de vedere etnic, în localitatea Mahmudia trăiesc: români 2382, ruşi-lipoveni 510, ucraineni 36 , turci 28 , bulgari 2.
Densitatea: 43,19 locuitori/ km2 .
Populaţia peste 18 ani este in numar de 2.376 locuitori.

Grădiniţa şi liceul recent înfiinţat dispun de trei localuri, unul din ele fiind proaspăt modernizat. Biblioteca şcolară numără peste 10.000 de volume.mahmudia3
Nivelul educaţiei în comună este destul de ridicat, astfel că în ultimii doi ani aproximativ 40% din tineri au devenit studenţi.
Priorităţile comunei în domeniu educaţiei se concentrează pe menţinerea infrastructurii existente (liceul) şi introducerea anului terminal la SAM. De asemenea, în ultimii ani au existat proiecte de reabilitare a infrastructurii de învăţământ prin fonduri de la Banca Mondială. În comuna Mahmudia, 466 de preșcolari și elevi urmează cursuri în instituțiile școlare din localitate, în care lucrează 30 de cadre didactice.
Centrul de zi din localitate functioneaza din anul 2002, in prezent la acesta fiind inscrisi un numar de 30 de copii proveniti din familii nevoiase. Aici copii servesc masa, isi fac lectiile se relaxeaz,a iar seara se reintorc in sanul familiei. Transpotul la si de la Centru la scoala se efectuaza cu microbuzul Centrului de zi.

Viaţa spirituală este concentrată în jurul celor 5 lăcaşuri de cult specifice diferitelor grupuri etnice: 3 biserici lipoveneşti de rit vechi (una a lipovenilor nemoliţi care „beau doar din paharul lor”, foarte riguroşi în păstrarea normelor religioase, o biserică cu hramul Sf. Nicolae de vară – 22 mai şi alta cu hramul Sf. Gheorghe – 6 mai).
În localitate există un căminul cultural care serveşte şi ca cinematograf, având la rândul său bibliotecă (alături de şcoală).
Sarbatori: Satul păstrează o serie de obiceiuri tradiţionale legate de naştere, căsătorie, moarte, de sărbătorile calendarului ortodox sau anumite sărbători cu caracter agrar. Cele mai spectaculoase sunt obiceiurile sărbătorilor de iarnă – care încep din ajunul Crăciunului (24 decembrie) şi se termină de Bobotează (6 ianuarie) : colindatul, pluguşorul, semănatul, sorcova, capra, ursul, etc.
Alte sarbatori;

6 mai Hramul Bisericii de rit Vechi – Sf. Gheorghe
9 mai Sarbatoarea satului si Hramul Bisericii Sf. Nicolae de vara
22 mai Hramul Bisericii rit stravechi Sf. Nicolae de vara

De asemenea, Festivalul de teatru pentru amatori „Salsovia” de la Mahmudia este singurul festival de teatru organizat în mediul rural din România, iar în comună performează Ansamblul Folcloric „Katiuşa” al Comunității Rușilor Lipoveni.
În prima jumătate a lunii august se desfăşoară anual „Ziua Minerului”.

Sănătatea locuitorilor este asigurată de dispensarul uman şi o farmacie, precum şi de un cabinet stomatologic particular. Există 3 cadre medicale: un medic uman si 2 asistente medicale. Medicul stomatolog din Tulcea lucrează în localitate câteva zile pe săptămână.

Beneficiarii sunt: elevii nescolarizati, familiile sarace beneficiare de ajutoare sociale, batranii singuri dependenti, persoane in cautarea unui loc de munca in mediul rural fara perspective economice, persoane supuse violentei domestice. In momentul actual in comuna exista un numar de 76 asistati sociali, cheltuielile cu asistenta sociala avand o pondere de 8,41 % total cheltuieli pe anul 2010 si 2011.

Din punct de vedere economic, dezvoltarea comunei Mahmudia se bazează pe turism şi comerţ, sectoarele cu creşterea cea mai rapidă. În opoziţie, sectoarele cu cel mai rapid declin sunt: agricultura, pescuitul şi creşterea animalelor.
Autorităţile apreciază că mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar dinamica economiei este una pozitivă, considerând că valorificarea potenţialului turistic ca fiind baza dezvoltării economice viitoare; pe de altă parte, solicită o implicare mai mare a autorităţilor regionale pentru definitivarea cadrului de reglementare în domeniu.
În comuna a început exploatarea potenţialului eolian, Primăria încheind contracte de concesionare în vederea producerii de energie eoliană.
Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt consideraţi: poziţionarea geografică, infrastructura reabilitată aproape integral şi potenţialul ridicat al forţei de muncă.
Sectorul privat este reprezentat de IMM-uri. Cu toate că autorităţile consideră că elaborarea de proiecte în colaborare cu firmele este o prioritate, parteneriatele de tip public-privat sunt slab reprezentate în comuna Mahmudia.

Ocupaţiile de bază sunt agricultura, creşterea animalelor, pescuitul, vânătoarea, apicultura, împletiturile din papura şi exploatarea calcarelor.
Există câteva asociaţii agricole axate pe culturi cerealiere, de plante tehnice şi viţă-de-vie.

Pescuitul este o altă activitate importană a localnicilor, alături de agroturism. Pescuitul atinge momentul de apogeu în lunile de primăvară, când se produce migrarea scrumbiei pe Dunăre, spre amonte.
In ultimii ani insa se înregistrează un declin al activităţilor tradiţionale de zootehnie şi piscicultură.

Deşi suferă mult de pe urma reculului înregistrat de industria siderurgică, satul are şanse să se dezvolte în continuare, profitând de potenţialul turistic ridicat sau de dezvoltarea unor activităţi complementare acestuia.
Potenţialul turistic al comunei Mahmudia decurge din amplasarea localităţii pe malul stâng al braţului Sf. Gheorghe.
Turismul are rădăcini destul de vechi, datorită poziţiei favorabile, pe malul braţului sudic al deltei. Vechiul hotel Plaur (150 locuri) a fost refăcut şi introdus în circuitul turistic, sub un alt nume (Monjardin), între timp apărând şi alte câteva pensiuni şi hoteluri cu grad ridicat de clasificare.
Alte obiective de interes turistic. Cazematele datand din perioada celui de al doilea război mondial; Observatorul de păsări situat în proximitatea ruinelor cetăţii Salsovia.

Cetatea Salsovia. Vestigiile fortificaţiei romane Salsovia sunt amplasate pe unmahmudia5 promontoriu, la baza căruia se afla braţul Sf. Gheorghe. Cetatea a funcţionat drept castru militar încă din prima jumătate a sec. III şi ulterior, ca anexă la Legiunile militare romane. La sud de cetate, pe un platou întins, în epoca romană se afla o aşezare civilă aparată din trei părţi de văi naturale, cu maluri abrupte. Castrul a fost, foarte probabil, distrus în vremea lui Valens. Locuirea este reluată în epoca feudală, în apropierea cetăţii dezvoltându-se o aşezare rurală, mărturie fiind monedele bătute în sec. XI. Zidurile cetatii antice, groase de 2 m, au fost afectate atât de factorii naturali de eroziune, cât şi de efectele celui de-al doilea război mondial.

Casa Pescarului, intrarea liberă. Reprezintă un mini-muzeu initiat de comunitatea locala care oferă vizitatorilor secvenţe din viaţa comunităţilor de pescari din Delta Dunării. Va prezenta obiecte funcţionale din gospodărie, diverse produse de manufactură practică meşteşugărească, scene din viaţa domestică a familiilor tradiţionale de pescari. Pe durata sezonului estival, Casa Pescarului va putea găzdui expoziţii temporare tematice, intenţia comunităţii fiind de a realiza diverse parteneriate cu pensiuni locale ce vor oferi turiştilor preparate tradiţionale locale. La Casa pescarului se va putea servi un peşte prăjit, un borş de peşte gătit de localnici, iar amatorii vor avea ocazia să înveţe să gătească pe loc, chiar ei, o ciorba de peşte ca în Delta Dunării.

Mahmudia a dat ţării o serie de personalităţi, precum redactorul literar şi prozatorul Pavel Perfil, inginerul prozator Octav Eniceicu, profesorul teolog Calciu Dumitreasa, contraamiralul Iacob Bălan, culegătorul de folclor şi monografistul Aurel Munteanu, geologul şi cercetătorul V. Bacalu şi Corneliu Oniscu, doctor inginer în chimia industrială, autor de manuale.