Murighiol

Legătura rutieră cu municipiul Tulcea si localitatea Agighiol este asigurată de DJ 222C care străbate teritoriul administrativ al comunei pe o lungime de 19,5 km. DJ 229L cu o lungime de 9,0 km asigură legătura cu localitatea Dunăvatu de Jos, iar DJ 229 M asigură legătura rutieră cu debarcaderul Murighiol. Pentru anii 2009 si 2010 sunt prevăzute a se realiza lucrările la investitia „Modernizarea infrastructurii de acces către zona turistică Murighiol- Uzlina – Dunăvăt 2 – Lacul Razim „. Pentru restul drumului: DJ 222C: Murighiol – Agighiol se vor executa lucrări de reabilitare în următoarea perioadă.
Accesul către comună, dinspre Tulcea se face si pe cale fluvială pe Dunăre. Primăria, consideră satisfăcătaore situatia mijloacelor de legătură ale comunei cu celelalte localităti. Reteaua stradală a comunei însumează 46,705 km din pământ în stare foarte rea, din care:
23,825 km în Murighiol; 4,86 km în Dunăvătu de Jos; 4,75 km în Dunăvătu de Sus; 4,875 km în Plopu; 4,0 km în Sarinasuf; 4,0 km în Colina si 0,4 km în Uzlina. Din reteaua stradală au fost reabilitati 5 km în 2006 si 5 km în 2007. Lucrările vor fi continuate si în perioada următoare, existând deja un studiu de fezabilitate pentru un proiect în valoare totală de 7 milioane euro, privind reabilitarea drumurilor comunale în fiecare localitate, pe anumite tronsoane.

Comuna Murighiol este membră în „Asociatia de Dezvoltare Interjudețeană a Infrastructurii de Deseuri menajere” Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea si implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deseurilor în judetul Tulcea”, proiect finantat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu.

În prezent, Comuna Murighiol nu dispune de sistem de canalizare, dar există un proiect integrat de realizare a retelei de canalizare, împreună cu extinderea si reabilitarea retelei de apă. Proiectul de constructie a retelei de canalizare, în baza OG 7/2006 este în faza de executie. Comuna este racordată la o statie de epurare, care acoperă în totalitate nevoile localitătii în această privintă.

Comuna are acces la diverse tipuri de comunicatii: telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu,
internet, o mare parte a populatiei beneficiind de aceste servicii: 65% dintre locuitori au acces
la telefonie fixă, 80% la telefonie mobilă, 30% au acces la televiziune prin cablu.

Comuna Murighiol este una dintre puținele localități care înregistreaza o ușoară creștere a populatiei – 3.547 persoane în prezent, fată de cele 3.000 din anul 2000, ponderea lucrătorilor activi în totalul populaţiei fiind destul de scăzută – aproximativ 28%. Din categoria populaţiei inactive, se înregistrează 24 de persoane cu diferite grade de invaliditate, 65 de şomeri şi 104 cazuri ce beneficiază de asistenţă socială.
Conform ultimelor date statistice în teritoriul administrativ al comunei Murighiol se înregistrau 3.876 de locuitori, adica 1,57% din populatia stabila a judetului Tulcea.

Infrastructura de învăţământ se compune din 5 grădiniţe, 5 şcoli gimnaziale şi o Şcoală de Arte şi Meserii, în cadrul cărora activează 8 învăţători, 26 profesori şi suplinitori şi 6 educatori.
Scoala din Murighiol dispune de o bibliotecă cu peste 5000 de volume.

Satul Murighiol are un cămin cultural care serveşte şi ca cinematograf, la rândul său fiind dotat cu o bibliotecă (9000 volume). In cadrul unui proiect integrat urmeaza a fi reabilitat caminului cultural din localitatea Murighiol, sa fie construit un centru after-school si reabilitati 50 000 mp de drumuri de interes local.
In satul Sarinasuf este in executie Camin Cultural modern, din fondurile Consiliului Local Murighiol, in suprafata de 464,40 mp. In celelalte sate caminele culturale nu mai sunt functionale.
In Dunavatu de Sus Biserica ortodoxă, urmaşa celei din 1894, este slujită de preotul din Dunavăţul de Jos. In Murighiol biserica ortodoxă este slujită de un preot paroh, edificiul fiind recent renovat. In Plopul este in constructie o biserica noua, mai mare decat cea existenta.
Satul Sarinasuf se mândreşte cu pictorul contemporan Grigore Carată, apreciat artist plastic tulcean şi cu preotul, profesorul şi compozitorul Anton Uncu, iar cea mai importantă personalitate care s-a născut în Plopu este pictorul A. Vrămuleţ. In nici unul din satele comunei nu exista case memoriale ale acestor personalitati.
Satul păstrează o serie de obiceiuri tradiţionale legate de naştere, căsătorie, moarte, de sărbătorile calendarului ortodox sau anumite sărbători cu caracter agrar. Cele mai spectaculoase sunt obiceiurile sărbătorilor de iarnă – care încep din ajunul Crăciunului (24 decembrie) şi se termină de Bobotează (6 ianuarie): colindatul, pluguşorul, semănatul, sorcova, capra, ursul, etc.
De asemenea, pe 7 iulie se sarbatoresc Sfinţii Epictet şi Astion si anual (15-17 septembrie) se desfasoara Festivalul Serbarile Apei şi Pescuitului , iniţiat în anul 2000.
Evenimente traditionale – hramurile bisericilor ortodoxe din comuna Murighiol:

Murighiol – Sf. Gheorghe in 23 aprilie ;
Plopul – Sf. Parascheva in 14 octombrie;
Sarinasuf – Sf. Mihail si Gavril in 8 noiembrie;
Colina – Sf. Imparati Constantin si Elena in 21 mai;
Dunavatu de Jos – Nasterea Maicii Domnului in 8 septembrie;
Dunavatu de Sus – Sf. Parascheva in 14 octombrie.

De asemenea, in localitatea Murighiol se organizeaza piata saptamanala in fiecare zi de luni a saptamanii.
Între dotările existente in sediul de comuna mai merită să amintim modernul centru de sănătate, realizat cu sprijinul financiar al ambasadei Coreei de Sud, centru care cuprinde şi un punct farmaceutic.
Asistenta medicala din satele aferente comunei Murighiol este asigurata de un medic de familie si de cadre cu pregatire medie.
In satul Dunavatu de Jos s-a construit un dispensar, construit in anul 2008, prin grija Consiliului Local al comunei Murighiol, asistenta medicala fiind asigurata de medicul din Murighiol o data pe saptamana si de un cadru cu pregatire medie in fiecare zi a saptamanii.
In Dunavatu de Sus, deşi nu există un dispensar medical, cadrul cu pregătire medie din Dunavatu de Jos asigură asistenţa sanitară.

In satele Plopul, Sarinasuf este asigurata de medicul din Murighiol o data pe saptamana si de un cadru cu pregatire medie in fiecare zi a saptamanii in punctele sanitare din sate.

Beneficiarii sunt: elevii nescolarizati (7 persoane), familiile sarace beneficiare de ajutoare sociale ( 48 persoane), batranii singuri dependenti, persoane in cautarea unui loc de munca in mediul rural fara perspective economice ( 20 persoane), persoane supuse violentei domestice.
Ponderea cheltuielilor cu asistenta sociala reprezinta 495 mii lei pe anul 2010 si 162 mii lei la data de 31.08.2011

Dinamica activităţii economice din localitate a fost apreciată ca fiind în creştere lentă în ultimii ani.
Domeniile percepute ca având şanse reale de expansiune în viitor sunt turismul, piscicultura şi comerţul, în timp ce domeniile în declin sunt agricultura, industria mică şi mijlocie şi meşteşugurile.

Industrie si Comert
Sfera comercială cuprinde o moara, brutărie, magazine mixte şi chioşcuri alimentare, mai multe baruri, restaurante, o benzinărie, precum şi oficiul poştal cu centrală telefonică digitală si agentii postale in toate satele componente ale comunei.
Industria este legata de resursele de subsol ale comunei. În cea mai mare parte a teritoriului acestei foarte comune foarte întinse (aproximativ pe patru cincimi), respectiv în zona care se suprapune peste Delta Dunării şi Lacul Razelm, nu se găsesc substanţe minerale solide valorificabile (cu excepţia insulei Popina). În restul teritoriului apar formaţiuni triasice medii, jurasice inferioare, pleistocene medii şi superioare şi holocene superioare.
Formaţiunile triasice medii sunt constituite din calcare masive, calcare dolomitice şi calcare detritice. Resursele lor cumulate sunt imense iar condiţiile de exploatare favorabile.
La Murighiol şi Dunavăţu, în culmile Movila – Duna – Murighiol şi Dunavăţu de Sus, între Lacul Pietrei şi localitatea Dunavăţu de Sus, se găsesc calcare anisiene şi ladiniene de culoare cenuşie cu nuanţe de roz şi roşu, în cantităţi mari, ce pot fi utilizate în următoarele domenii: siderurgie, metalurgie, fabricarea sodei, ceramicii fine, sticlei şi varului gras. Sorturile granulare necorespunzătoare domeniilor arătate pot fi întrebuinţate ca piatră naturală pentru construcţii sau pentru întreţinerea drumurilor sau căii ferate. Condiţiile de exploatare şi accesul la zăcământ sunt bune, favorizând o extragere eficientă.
La sud de satul Dunavăţu de Sus şi la vest de Dunavăţu de Jos, pe o suprafaţă de aproape 9 km2, se întind nisipuri eoliene, de vârstă holocen superioară, în cantităţi mari şi condiţii de exploatare şi transport foarte bune.

Locuitorii de astăzi îmbină mai multe activităţi, la fel de importante, printre care si agricultura (exista mai multe asociaţii agricole). La Sarinasuf asociaţia agricolă se ocupă cu culturile cerealiere şi de plante tehnice.
Din punct de vedere al oportunităţilor existente, suprafaţa agricolă se pretează la cultivarea cerealelor dar şi plantelor energetice pentru obţinerea biocombustibililor.
Societăţile agricole asigură produsele agricole necesare gospodăriilor şi exploatează fondul funciar.
Pe teritoriul comunei Murighiol sunt cultivate 5 500 ha si se cultiva grau, porumb, rapita, floarea soarelui, orz, orzoaica, ovaz, lucerna.
Pe teritoriul administrativ al comunei Murighiol exista de asemenea teren arabil –concesionat, de interes judetean 3 174 ha, cultivat cu cereale.

Asemenea altor localităţi din nordul Dealurilor Tulcei, satele comunei ar putea deveni un important punct de interes turistic, pe un itinerar care ar trebui să cuprindă vestigiile romane sau medievale de o importanţă aparte. Pentru aceasta s-ar impune unele investiţii de infrastructură (drumuri, marcaje) şi publicitate. Efectele ar putea fi benefice pentru întreaga regiune.
Plecând din Mahmudia, traseul (DJ 222C) trece prin apropierea unor zone umede cu stufărişuri ce mărginesc lacurile Pietrei şi Porculeţ, izolat fiind vizibil şi un pâlc de tufărişuri de cătină roşie (Tufărişuri danubiene de apă dulce de Tamarix ramosissima cu Calamagrostis epigeios-Danube small reed fresh water tamarix stands). La vest de localitatea Murighiol, situată pe malul lacului cu acelaşi nume („lac violet” în limba turcă), drumul traversează o pajişte stepică intens păşunată care se întinde spre sud, pe colina calcaroasă Movila Duna.

În imediata apropiere a localităţii se află rezervaţia ornitologică Lacul Sărăturile, componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu o suprafaţă de 87 ha, fiind un lac de tip şot, loc ideal de cuibărit pentru piciorong şi ciocîntors. Apele lacului sunt puternic salinizate, fiind caracterizate printr-o mare concentratie de zooplancton si fitoplancton.

Această rezervaţie, ca şi zona Uzlina, Ghiolul Pietrei (loc de pescuit) şi mai ales ultima descoperire arheologică pot genera un turism activ, benefic pentru localitate şi locuitorii săi.
Din Murighiol un drum secundar de pământ ajunge până pe malul braţului Sfântu Gheorghe, printre zăvoaie de salcie (Lower Danube willow galleries).natura 2cx
Murighiolul este un punct de plecare in Delta Dunarii si Lacul Razelm prin portul care se gaseste la 2 km de comuna, si prin punctul de plecare ambarcatiuni Plopul. Nu exista parcari pazite, dar exista posibilitatea de inchiriere ambarcatiuni.

Un alt drum secundar pietruit permite accesul la Cetatea Halmyris, situată limitrof zonelor umede cu stufărişuri, rămase pe amplasamentul fostelor lacuri Cruhlicul Mare şi Cruhlicul Mic, din ultimul păstrându-se un mic luciu de apă, la vest de situl arheologic. Săpături recente realizate de o echipă de arheologi în perimetrul cetăţii Halmyris au făcut o descoperire de o excepţională valoare ştiinţifică şi istorică: monumentul martiric paleocreştin conţinând osemintele martirilor Epictet şi Astion. Bazilica creştină construită deasupra criptei (sec. V d.Hr.) a suferit mai multe renovări, devenind biserică episcopală în timpul lui Justinian, fapt dovedit de decoraţiile interioare, lespezile de marmură şi fragmentele de ceramică sau piatra altarului.

Un alt mormânt de piatră cu mortar adăpostea osemintele unui bărbat, un personaj important, posibil un episcop, ştiută fiind puterea pe care episcopul o avea asupra cetăţii, începând cu domnia împăratului Justinian.
În sud-estul localităţii Plopu, pe o colină înaltă de 75 m din apropierea lacului Razim, au fost descoperite ruinele Cetăţii Zaporojenilor, ceea ce presupune prezenţa acestora în regiune şi o organizare militară specifică.

Printr-o hotărâre a Consiliului local, lacul Plopu-Beibugeac (170 ha) a fost declarat arie specială de protecţie avifaunistică, fiind administrat de S.O.R. Tulcea.La Uzlina, există o altă bază puternică pentru turism, care face ca întreaga regiune să prezinte un real interes şi să spere într-o dezvoltare ulterioară. Există câteva pensiuni moderne, care oferă turiştilor condiţii excelente de cazare şi masă şi posibilitatea practicării pescuitului şi vânătorii.

Pornind de la câteva case de vacanţă şi pensiuni, s-a ajuns la complexul turistic Cormoran, cu dotări moderne, restaurant, piscină, corpuri plutitoare, care nu presupune sporirea neapărată a numărului de locuitori, la recensământul din 2002 acesta fiind de doar 6.

Practic, Uzlina nici nu este un sat în adevăratul înţeles al cuvântului, ci mai degrabă un sat de vacanta, câteva case / pensiuni pe lângă complexul turistic amintit, dar el nu a fost declarat oficial dezafectat, apărând în statistici şi recensăminte. Sunt in executie diverse investitii private pensiuni si complex turistic si de agrement.
Turismul şi pescuitul merg mână în mână, peisajul fiind încântător, grindul putând servi şi pentru creşterea animalelor sau exploatarea pădurii de plop. Totuşi, şansele de a redeveni o localitate ca altădată sunt reduse şi se leagă de construirea unor pensiuni şi case de vacanţă, care să practice preţuri mai mici şi care să facă concurenţă modernului dar scumpului complex turistic existent.