Sub raport climatic, în comună se înregistrează o climă temperat-continentală cu veri fierbinti si precipitatii slabe si ierni nu foarte reci dar cu viscole puternice.
Temperatura medie anuală este de 11°C iar cantitatea medie de precipitatii este de 400 mm/mp anual.
Din punct de vedere administrativ, localitatea Nufăru este resedintă de comună. Comuna este constituită din satele: Nufăru, Malcoci, Victoria si Ilganii De Jos.
Suprafata totala a comunei este de 56,53 km2.
NUFARU- Alte denumiri: Prislava, Prislavăţ, până în 1908; Domniţa Maria, între 1908-1948; Ada Marinescu, între 1948-1964.
Săpăturile arheologice au evidenţiat urme de locuire din perioada bizantină (sec. X-XIII d.Hr.). Cetatea Prislava, ridicată pe un promontoriu din apropierea braţului, a avut un rol important în desfăşurarea comerţului pe Dunăre, ea fiind distrusă în urma deselor năvăliri ale cerchezilor şi turcilor, probabil prin incendiere, deoarece arheologii au descoperit un strat gros de cenuşă, în perimetrul localităţii. Un turn al vechii cetăţi a fost degajat de pământ şi acoperit cu o construcţie cu pereţi din sticlă, chiar în centrul satului.
MALCOCI- La începutul sec. XIX, o colonie germană condusă de Ignatz Hoffart, venită din Rusia, a pus temeliile aşezării. În timpul războiului ruso-turc din 1855, conducătorul coloniei a fost ucis de turci, dar etnicii germani au rămas încă multă vreme în localitate, ei fiind responsabili de ridicarea bisericii (1883) şi a şcolii (1891). Paralel cu ei, în sat s-au stabilit şi locuitori români şi de alte etnii, care au suplinit o parte din golul lăsat de germani, în jurul anului 1900.
Potrivit unei legende locale, numele satului ar fi fost dat de la cel al unui turc, Mallcos, care îşi avea târla de oi pe actualul loc al satului. După rezonanţa numelui, pare a fi mai degrabă un grec, dar ne îndoim că au existat greci păstori pe aceste locuri, ştiută fiind predilecţia acestei etnii pentru comerţ şi afaceri. O altă ipoteză, destul de tentantă, porneşte de la premisa că nemţii care au fondat localitatea veneau din spaţiul slav şi ar fi botezat numele satului pornind de la aspectul reliefului, de coline joase, prima parte a cuvântului fiind considerată a proveni de la rusescul malinki = mic. Cea de-a doua parte ar putea fi cuvântul ucrainean kucea = movilă, grămadă (îngrămădire).
Relieful
Relieful este format din dealuri joase, aparţinând unităţii morfologice a Dealurilor Tulcei, cu altitudini care nu depăşesc 100 m, dealuri care iau contact cu lunca Dunării sub forma unor pereţi abrupţi de loess sau de roci mai dure. Satul Nufaru are o vatră de tip adunat, cu o textură haotică, iar Malcoci are o vatră de tip adunat, cu formă neregulată şi textură ordonată.
Structura populaţiei pe naţionalităţi: români, ruşi-lipoveni, ucra¬ineni, bulgari, germani.
Populaţia peste 18 ani este în număr de 2.035 locuitori, asftel: Nufăru- 918 locuitori, Malcoci- 849 locuitori, Victoria- 158 locuitori şi Ilganii de Jos- 110 locuitori.
Densitatea locuitorilor este de 45,55 loc/ km2.
Populaţia activă în comuna Nufăru în număr de 500 locuitori este foarte scăzută raportat la populaţia inactivă reprezentată de pensionari, 1030 locuitori, şi beneficiari de asistenţă socială,13 persoane.
In cadrul comunei Nufaru functioneaza urmatoarele institutii de învăţământ: 2 scoli cu clasele nufaru3I-VIII si doua gradinite de prescolari, subordonate Inspectoratului scolar judetean Tulcea . Şcoala din Nufăru este dotată și cu o sala de sport.
In prezent in unitatile de invatamant din comuna Nufaru invata un numar de 177 elevi sub îndrumarea a 29 cadre didactice, iar in gradinite sunt cuprinsi un numar de 81 copii prescolari. Procesul instructiv – educativ este asigurat de 7 invatatori , 14 profesori si 4 educatoare.
Transportul elevilor din satul Malcoci si satul Victoria este asigurat de catre microbuzul scolii.
Gradul de educaţie în comună se prezintă astfel: 50% din populaţie are studii elementare, 150 de persoane au urmat studii liceale şi 15 persoane au absolvit studii universitare în ultimii an.
Cultură
Comuna dispune de cămin cultural, cu posibilităţi de proiecţii de filme şi o bibliotecă cu peste 11.000 de volume.
Biserica ortodoxă este slujită de un preot paroh. Biserica veche, din centrul satului Malcoci, aminteşte prin arhitectură de fondatorii germani ai localităţii, dar din păcate, din lipsă de fonduri, acest valoros monument arhitectonic stă să se risipească, fiind grav avariat de ultimele cutremure. Ea a fost începută în anul 1879, prin stăruinţa unui preot catolic, Teodor Dominici, cu ajutorul financiar al statului francez, lucrările fiind terminate în 1883. În curtea bisericii, în 1891 a fost ridicată prima şcoală, ea fiind înlocuită ceva mai târziu (1910) cu o alta, mai mare şi mai încăpătoare, la rândul ei modificată în 2003. În curtea bisericii, urmaşii colonilor germani de altădată au ridicat un monument, dar nici ei nu au putut face mai mult pentru repararea bisericii, care riscă să dispară.
Sarbatori: Satul păstrează o serie de obiceiuri tradiţionale legate de naştere, căsătorie, moarte, de sărbătorile calendarului ortodox sau anumite sărbători cu caracter agrar. Cele mai spectaculoase sunt obiceiurile sărbătorilor de iarnă – care încep din ajunul Crăciunului (24 decembrie) şi se termină de Bobotează (6 ianuarie) : colindatul, pluguşorul, semănatul, sorcova, capra, ursul, etc.nufaru4
Odată cu venirea primăverii, în luna martie, germanii sărbătoresc schimbarea anotimpului printr-un carnaval cu măşti: „Fasching-ul”, care se organizează în „Miercurea cenuşii”, când se sărbătoreşte şi „Lăsata secului”. Sfârşitul primăverii este marcat de sărbatoarea de 1 Mai care se numeşte în unele zone „Mai Al”, în altele „Mai Alis” sau „Mai Baum”. În această zi, care încheie seria de tradiţii şi obiceiuri de primăvară la germani, se merge la pădure cu fanfara. Aici se face grătar şi se bea bere. Se înalţă apoi un pom care este împodobit cu panglici colorate, în vârful lui prinzându-se o coroana de brad şi care ramâne în centrul localităţii până la venirea toamnei. Rusaliile sau Sărbătoarea Sfântului Duh reprezintă punctul culminant al tradiţiilor anuale. În această noapte băieţii fac tot felul de farse (scot din ţâţâni şi ascund porţile caselor, desfac în bucăţi carele şi le montează la loc pe acoperi), iar dimineaţa fiecare se grăbeşte să ajungă primul pe câmp pentru a nu fi declarat „Leneşul Rusaliilor”.
In cadrul Caminului cultural Nufaru functioneaza ansamblul de dansuri populare ,,Nuferii Deltei ” infiintat in anul 2005 la initiativa primarului comunei Nufaru , participand la diferite festivaluri pe plan judetean rasplatite cu trofee si diplome.
Dotarea sanitara este reprezentata printr-un cabinet medical individual, condus de dr. Arseni Gabriel si este subordonat Casei Judetene de Asigurari de Sanatate si o farmacie care functioneaza in incinta dispensarului din satul Nufaru. Programul de functionare al cabinetului medical este de luni, miercuri si vineri in satul Nufaru si marti si joi in satul Malcoci.
Distanţa Tulcea-Nufăru este de 12 km. Comuna Nufăru este conectată prin DJ 222C de municipiul Tulcea.
Situaţia mijloacelor de legătură ale comunei cu celelalte localităţi este satisfăcătoare.
Drumul comunal aflat în administrarea Consiliului Local est de 33 km şi a fost reabilitat (nivelat, pietruit) în proporţie de 80%. Există un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea şi asfaltarea drumurilor.
Recent s-au realizat o serie de lucrări de modernizare a drumului care străbate localitatea şi de regularizare a văii pârâului care-l traversează, acesta producând numeroase pagube, în urma ploilor torenţiale de vară, când apele ieşite din matcă produceau inundaţii, întrerupând circulaţia.
Deşeuri- Comuna nu are un sistem integrat de management al deşeurilor deşi există un proiect pentru această activitate. În prezent Primăria dispune de 4 platforme pentru gestionarea deşeurilor şi are un contract cu două agenţii pentru gestionarea deşeurilor metalice.
Apă şi canal – Satele Nufăru şi Malcoci au sisteme de canalizare recent finalizate, dar Ilganii de Jos si Victoria nu au sistem de canalizare. Sistemul de alimentare cu apă potabila exista in toate cele patru sate (dar vara se simte nevoia de debit mai puternic – exista studiu de fezabilitate pentru extindere sistem alimentare cu apa potabila).
Comunicaţii- Comunicaţiile sunt acoperite pe toate căile, telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu, internet. Majoriatea populaţiei, aprox. 90% beneficiază de telefonie mobilă şi de televiziune prin cablu;
Sectorul economic activ în prezent în comuna Nufăru este comerţul. Activităţile tradiţionale, agricultura şi creşterea animalelor, sunt în declin.nufaru6
Factorii atractivi pentru investitori sunt apropierea de Tulcea şi specificul zonei pentru investiţii în turism. Cei mai negativi factori pentru comunitate este lipsa de terenuri disponibile pentru agricultură. Această situaţie se datorează faptului că majoritatea terenurilor se constituie în zonă arheologică.
Se consideră, totuşi, că mediul de dezvoltare a afacerilor s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar baza economică a înregistrat o creştere lentă. Taxele colectate la bugetul local în ultimul an au fost în proporţie de 84,95 %.
Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se numără Baza de cazare si agrement „Nufărul” – proiect inițiat de SC FACLA SRL, în valoare totală de 573.900 lei.
Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori rămân, resursele naturale din deltă, aşezarea geografică a localităţii.
Ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura, pe lângă culturile de cereale, care se realizează în câteva asociaţii agricole. Centru de vinificaţie si complexul de creştere a porcinelor au fost preluate de Municipiul Tulcea.
O bună parte a locuitorilor isi au terenurile agricole date in arenda, ei ocupandu-se de suprafete reduse de teren.
De asemenea, ca si obiective turistice amintim Biserica (1880) cu hramul Sfântul Dumitru (26 octombrie) si Cetatea Proslavita este situată în comuna Nufăru, la 12 km aval de Tulcea, pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe. Cetatea a fost ridicată a fundamentis de către Imperiul bizantin într-o zonă cu urme materiale din epocile hallstattiană, latene şi romano-bizantină. În epoca romano-bizantină pe malul Dunării, la capătul nordic al promontoriului, au funcţionat două turnuri de supraveghere a liniei Dunării. Cercetările arheologice – sistematice sau de salvare – mult îngreunate de faptul că satul actual Nufăru suprapune în totalitate cetatea medievală au dus la dezvelirea unei părţi din zidul de incintă, a două turnuri masive, rectangulare, vizitabile – unul suprapus de localul Prislav, celălalt – din punctul „Dispensar” -restaurat şi conservat prin construirea unui clădiri de protecţie, a numeroase locuinţe, cuptoare, a mai multor necropole de inhumaţie creştine; pe malul Dunării, în apropierea punctului de traversare a Dunării cu bacul spre Deltă, a ieşit la iveală instalaţia portuară a cetăţii.
43567 167 total views, 1 views today